Jurnal.md: Ca să nu demonteze sârma ghimpată, Poliţia „avertizează” primarii

autor: Raisa LOZINSCHI

Actuala guvernare, prin intermediul poliţiei şi grănicerilor, face presiuni asupra primarilor din satele situate la graniţa cu România ca să nu scoată sârma ghimpată de-a lungul raionului Ungheni (fostul jud. Ungheni). Dacă vă amintiţi, Consiliul raional Ungheni a adoptat, la finele lunii octombrie curent, o decizie care prevedea scoaterea acesteia de pe râul Prut. Imediat după aceea, mai mulţi primari au fost somaţi de către poliţiştii din Ungheni să semneze o „avertizare” prin care sunt informaţi că vor fi cercetaţi penal dacă vor încerca să îndeplinească decizia consilierilor raionali.

După o şedinţă recentă de la Ungheni la care fuseseră invitaţi primarii satelor de frontieră pentru a li se cere opinia referitor la mecanismul de demontare a gardului de sârmă ghimpată, aceştia au fost aşteptaţi de către un grup de poliţişti chiar în faţa sediului Consiliului raional. Primarilor li se cerea insistent să semneze o „avertizare” (vezi imaginea alăturată – n.r.), formulată greoi şi înţesată de articole din legi, prin care aceştia erau ameninţaţi cu Codul Penal în caz că vor întreprinde „acţiuni ilegale” pentru a „deteriora reţelele inginereşti” (aşa este numită oficial sârma ghimpată – n.r.) de la graniţa de pe Prut. Mai mulţi primari au refuzat atunci să semneze. „Avertizarea” însă le-a fost transmisă prin poliţiştii de sector din satele lor. Unii au semnat-o până la urmă. Preşedintele raionul Ungheni, Ion Harea, susţine că e vorba de o intimidare a primarilor ca să nu se supună deciziei Consiliului raional.

La nord nu e ca la sud

Consilierii ungheneni care au adoptat decizia cu pricina şi-au argumentat poziţia prin faptul că suntem unicul stat din Europa care mai are sârmă ghimpată la graniţă, lucru anormal în cazul în care actuala conducere susţine că vrea să integreze R. Moldova în UE. Consilierii comunişti afirmau însă că va creşte numărul de treceri ilegale a frontierei şi s-ar distruge fauna şi flora. Curios e că problema nu există în raioanele de la sudul R. Moldova situate pe malul râului Prut unde sârmă a fost scoasă în anii ’90. Acum, oponenţii acestei decizii au schimbat placa – pretind că sârma ar aparţine Guvernului.

A cui e sârma?

„Noi am cerut să ni se spună legea şi articolul care prevede că sârma ghimpată ar aparţine Guvernului. Procurorul raionului a părăsit atunci şedinţa. Sârma ghimpată aparţine administraţiei publice locale de nivelul I şi II. Noi suntem cei care decidem. Dacă aparţinea Serviciului de Grăniceri, noi nici nu aveam să punem problema. Atunci era o încălcare. Mai înainte invocau flora şi fauna, acum se leagă de proprietate. Totul miroase a dictatură, se fac presiuni asupra autorităţilor publice locale”, susţine Anatol Arhire, vicepreşedintele raionului Ungheni.

„Formalitatea”

Potrivit lui Arhire, conducerea raionului o să convoace comisia pentru situaţii excepţionale şi organele de drept o să fie solicitate să răspundă ce se întâmplă. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a solicitat abrogarea deciziei respective, dar Consiliul raional a respins solicitarea. Acum, se încearcă a speria primarii. Solicitat de JURNAL, primarul satului Sculeni din raionul Ungheni, Vasile Casian, ne-a spus că a semnat „avertizarea”, fiindcă poliţistul de sector i-a spus că e vorba de o „formalitate”.
„Inspectorul de sector mi-a prezentat avertizarea. Mi-a spus că el a semnat-o şi mai trebuie s-o semneze primarul şi secretarul primăriei. Eu am râs, dar am zis că dacă-i formalitate, o semnez. Acolo sunt un şir de articole care vor fi încălcate dacă se purcede la scoaterea sârmei. Nu este indicat cine a făcut avertizarea”, ne-a spus Casian.

„În vigoare e legea cea veche”

Primarul de Costuleni, Veaceslav Obor, explică aşa cum a înţeles el de la un responsabil de la Serviciul de Grăniceri, Anatol Goian, care a venit în sat la un seminar la care participau 30 de primari. „Ne-a spus să nu facem nimic contra legii, până când n-o să iasă noua lege de scoatere a sârmei ghimpate (sic!). Deocamdată, este în vigoare legea cea veche. Nişte poliţişti de la Ungheni mi-au dat avertizarea. M-am întâlnit cu ei pe drum şi mi-au dat-o”, zice Obor.

„Ne afectează imaginea”

Vadim Dadus, primar de Petreşti, aşteaptă mecanismul care va prevedea modalitatea de scoatere a sârmei de pe Prut şi crede că trebuie să existe o conlucrare cu comisariatul raional de poliţie.
„Dacă m-aş duce eu ca primar acolo la Prut, o să fie probleme din partea poliţiei şi a grănicerilor. Pe de o parte, este decizia Consiliului raional, iar pe de altă parte, Anatol Goian de la Serviciul de Grăniceri mi-a spus că aceasta este ilegală. Noi, primarii din zona de frontieră, am fost convocaţi de câteva ori la Consiliul raional, a fost constituit un grup de lucru în cadrul căruia ni s-a cerut opinia. Dar încă nu este un mecanism clar”, afirmă Dadus care a ţinut să ne povestească un caz. Anul trecut, la Petreşti au fost nişte americani şi, coborând spre Prut, au văzut sârma ghimpată. „Nu înţelegeau ce este asta. M-a mirat faptul că ei n-au văzut în viaţa lor aşa ceva! E o chestie care ne afectează, totuşi, imaginea în faţa lumii întregi”, este de părere Dadus.

De râsul curcilor

Din moment ce „documentul” le-a fost dat primarilor de către poliţişti, presupunem că acesta a fost elaborat de către Comisariatul de poliţie al raionului Ungheni. Comisarul Ghenadie Crăcan a refuzat să ne răspundă la întrebări. Pe lângă faptul că documentul este agramat şi nu are niciun sens, hârţoaga conţine o grămadă de cifre date drept articole din legi, deşi legile respective nu au atâtea articole, şi chiar erori în denumirea şi data adoptării legilor. De exemplu, „avertizarea” conţine aşa ceva: „art. 14 al. 4, art. 23 al 1-3 al Legii nr. 436 – XVI din 24.12.2007”. În realitate, Legea nr. 436 – XVI este din 28.12.2006, iar Legea cu privire la extremism la care face referire poliţia are doar 12 articole. De unde atunci s-a luat că primarii vor încălca şi articolele 298 – 341 ale aceleiaşi legi? Totodată, Legea privind frontiera de stat a (nu „al”, domnilor – n.r.) R. Moldova este adoptată la 3.11. 1994, nu la 17.05.1994, aşa cum pretind autorii „documentului”.

http://www.jurnal.md/article/4874/