sâmbătă, 12 ianuarie 2008

ProTV Chisinau: Mitropolia Basarabiei a expediat o plangere la Strasbourg

Mitropolia Basarabiei solicita Consiliului Europei sa intervina pentru a determina autoritatile de la Chisinau sa inceteze atacurile la adresa sa.

Mitropolitul Petru a expediat o plangere la Strasbourg in care informeaza despre expulzarea preotilor romani.

Pro TV Chisinau: Suntem nevinovati, pentru ca suntem in slujba domnului

O parte din dosarele administrative deschise pe numele preotilor din raionul Cahul au fost clasate astazi.

Instanta de judecata a ajuns la concluzia ca preotii care au participat zilele trecute la Drumul Crucii nu au incalcat legea. Celelalte procese vor avea loc saptamana viitoare.

VoceaBasarabiei.com: Numai Ciadul are drumuri mai proaste decât statul lui Voronin

Un clasament efectuat de World Economic Forum, arata ca la capitolul „calitatea drumurilor”, RM se plaseaza pe locul 124 (din 125 state aflate în clasament), fiind urmata numai de Chad, un stat african unde calitateadrumurilor este cea mai proasta din lume. Drumuri mai bune decat in Moldova sunt chiar si in asemnea state subdezvoltate precum Angola, Camerun si Mauritania. Cele mai calitative drumuri din Europa sunt in Franta (locul doi in lume). Primul loc este detinut la acest capitol de Singapore. In Europa de Est, pe treapta intai se plaseaza Croatia (locul 37). Din fostul spatiu sovietic, cea mai buna stare a drumurilor este in Letonia (locul 62). www.voceabasarabiei.com precizeaza ca incepand din 1991 RM a refuzat mereu sa accepte proiectele internationale care vizau constructia de sosele europene. Analistii internationali, dar si cei din RM, au aratat de nenumarate ori ca acest refuz este legat de proiectul rusesc de a pastra RM in sfera sa de influenta prin saracie si subdezvoltare. Modernizarea infrastructurii drumurilor ar fi creat, fara indoiala, destule premize pentru integrarea RM in UE, lucru inadmisibil pentru Rusia (ca si refomele economice, democratizarea si anihilarea mentalului comunist). La ora actuala in RM nu exista nici un chilometru de sosea tip autoban, iar drumurile care leaga localitatile RM de centrele raionale si de soselele nationale sunt intr-o stare deplorabila. In acelasi timp Guvernul RM anunta anual, prin bugetul de stat, proiecte megalomane de construire si reconstruire a drumurilor, care, in realitate nu se mai realizeaza, banii disparand in sacul fara fund al camarilei comuniste. In timpul unor caderi masive de zapada majoritatea drumurilor Basarabiei sunt impracticabile.


http://www.voceabasarabiei.com/

Unirea sub AI Cuza: Alexandru Ioan Cuza, ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 iar la 24 ianuarie domn al Munteniei

Alexandru Ioan Cuza, (Alexandru Ioan I) - (născut 20 martie 1820 în Bârlad, judetul Vaslui, România - decedat 15 mai 1873, Heidelberg, Germania), a fost fondatorul României moderne, domnul Unirii, primul domn al României (1859 - 1866).

1859

La 5 ianuarie, la Iaşi, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei. La 24 ianuarie, la Bucureşti, tot el este ales domn al Munteniei. Astfel românii, deşi nu au călcat dorinţa marilor puteri de a avea două ţări cu doi domnitori, două conduceri, două parlamente, profitând de absenţa precizării ca aceşti domnitori trebuie să fie persoane diferite, au ales deliberat şi calculat pe unul şi acelaşi domnitor, Alexandru Ioan Cuza, care va efectua, de fapt, unirea efectivă a Principatelor Române.

Acest relativ tânăr militar de carieră, pe care mulţi l-au subestimat la începuturi, s-a dovedit a fi un talentat conducător, politician, diplomat, vizionar, executant remarcabil al unor proiecte şi vise seculare ale românilor.

Imediat, încep a se crea în principalele centre ale ţării instituţii de cultură generală şi instituţii de învăţământ mediu, urmând ca în anul următor, 1860, să se creeze primele instituţii de învăţământ superior.

1860

În acest an se înfiinţează, la Iaşi, Universitatea, Conservatorul de muzică şi se întocmeşte un Proiect de lege organică pentru instrucţia publică în Principatele Unite, în care se prevede obligativitatea învăţământului primar la sate şi oraşe. În bugetul anului 1860, se prevede o reală creştere a numărului şcolilor săteşti. În aceşti primi ani s-au încheiat convenţii şi relaţii diplomatice cu diferite state. Tot în acest an se înfiinţează la Paris o agenţie diplomatică a Principatelor Unite şi se încheie o convenţie telegrafică cu Rusia, "cea dintâi convenţie internaţională a Principatelor Unite".

1861

La 24 decembrie, deşi cele două principate unite se aflau încă sub suzeranitatea otomană, Alexandru Ioan Cuza declară existenţa statului România cu capitala la Bucureşti.

Detalii:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza

Junal.md: Şcolile ruseşti - multe şi pustii


autor: Raisa LOZINSCHI

Politica Ministerului Educaţiei şi Tineretului privind instituţiile de învăţământ preuniversitar din municipiul Chişinău este cel puţin stranie. Deşi zeci de şcoli şi licee cu predare în limba rusă sau mixte duc lipsă de elevi, acestea nu sunt comasate, iar unele licee cu predare în limba română se sufocă, fiindu-le suprasolicitate spaţiile. Potrivit datelor Primăriei capitalei, din cele 152 de instituţii de învăţământ preuniversitar existente în Chişinău, 91 sunt cu instruire în limbă română, 42 – în limba rusă şi 19 sunt mixte.

În timp ce zeci de instituţii cu predare în limba rusă au până la 50 la sută din numărul necesar de elevi, 12 licee din capitală cu instruire în limba română sunt suprasolicitate. Totodată, în anul de studii 2006 – 2007, 18 instituţii, majoritatea româneşti, au activat în două schimburi. Printre liceele suprasolicitate se numără „Gheorghe Asachi” care depăşeşte numărul necesar de elevi cu 68 la sută, „Ion Creangă”, „Iulia Hasdeu”, „Mihai Viteazu”, „Miguel de Cervantes”, „Nicolae Iorga”, „Natalia Dadiani”, „Spiru Haret” ş.a. În acelaşi timp, şcolile medii nr. 4, 45, 71, 85 cu predare în limba rusă, de exemplu, acoperă doar 41 şi, respectiv, 12, 37 şi 33 la sută din numărul existent de locuri. În aceeaşi situaţie sunt alte cel puţin 25 de licee de limbă rusă care au de la 30 la 80 la sută din numărul necesar de elevi.

La 13,9 % de ruşi – 27,6 % şcoli!

Un simplu calcul operat cu datele recensământului din 2004 privind populaţia din municipiul Chişinău scoate la iveală politica rusofilă a autorităţilor R. Moldova în domeniul educaţiei. Astfel, potrivit datelor ultimului recensământ, în Chişinău locuiesc 72,1 la sută de români-moldoveni (78 la sută în total în republică – n.r.) şi 13, 9 la sută de ruşi (5,9 la sută în total în republică – n.r.). Cu toate acestea, şcolile cu predare în limba rusă în Chişinău ocupă 27,6 la sută (!) din numărul total de instituţii de învăţământ preuniversitar din capitală. Interesant e că Ministerul Finanţelor alocă bani pentru aceste instituţii în funcţie de numărul de copii, dar administraţia locală este responsabilă de întreţinerea acestor spaţii (inclusiv a celor pustii!) şi de salarizarea cadrelor didactice.

„Căutăm să le completăm”

Solicitată de JURNAL, şefa Direcţiei generale de educaţie, tineret şi sport a municipiului Chişinău, Tatiana Tverdohleb, a declarat că acum se lucrează asupra acestei probleme. „Şcolile cu predare în limba rusă au fost cândva suprapopulate. Acum, bănuiesc, populaţia respectivă, dându-şi seama că vrea să locuiască la noi în republică, îşi dă copiii în şcolile cu predare în limba română. Un alt motiv este scăderea natalităţii în general. Aceste şcoli nu stau pustii pe moment, noi căutăm să le completăm cu ceva – fie să formăm şcoli mixte, fie să plasăm nişte centre pentru educaţia copiilor. Să nu uităm că din urmă vine un val mare de copii care acum au câte 2-3 ani şi sunt mult mai numeroşi comparativ cu anul trecut, de exemplu. Peste câţiva ani, ei vor completa şcolile unde sunt locuri vacante. Dar, oricum, cred că numărul de elevi în şcolile cu predare în limba rusă se va micşora. Atunci vom revedea amplasarea altor instituţii”, susţine Tverdohleb.

http://www.jurnal.md/article/5045/

Junal.md: Un an al tinerilor, altfel decât îşi închipuie preşedintele


De la 1 decembrie 2007, un grup de tineri a organizat mai multe mitinguri de protest în cadrul campaniei „Deşteptarea”, inclusiv acţiunea de răspuns la declaraţiile guvernanţilor privitor la schimbarea simbolurilor de stat şi a numelui limbii române. Pentru manifestaţia din centrul capitalei, desfăşurată la 24 decembrie, circa 300 de tineri s-au mobilizat pe diferite forumuri de discuţii (!) şi au ieşit în Piaţa Marii Adunări Naţionale să strige: „Nu vrem comunism!”. Ţinuţi în chingi de poliţiştii care nu le permiteau să protesteze în locul autorizat, iar unii din ei chiar îmbrânciţi, tinerii nu s-au lăsat intimidaţi şi s-au făcut auziţi. Am discutat cu Vadim (nu-i dăm numele complet din motive lesne de înţeles – n.r.), unul dintre organizatorii protestelor, despre această mişcare a tinerilor.

- Vadim, cum apreciaţi – tu şi colegii tăi - organizarea mitingului de pe 24 decembrie?
- Ca să fiu sincer, organizarea a fost destul de proastă. Chiar primind autorizaţia pentru desfăşurarea acţiunii, am avut probleme cu poliţia înainte de miting, în timpul mitingului şi chiar după asta... Ne sunt ascultate telefoanele, iar acei organizatori, ale căror nume au figurat pe actele oficiale, primesc ameninţări de genul: „Noi îţi ştim familia”; „Te invităm la procuratură” etc. Folosindu-se de pârghiile puterii, autorităţile au întreprins toate măsurile pentru ca această acţiune să nu ia amploare.

- Cum simţi tu că reacţionează cetăţenii de rând la acţiunile voastre?
- Pot să-ţi spun cum reacţionează părinţii mei: desigur, ei se tem pentru mine, mai ales că au fost educaţi într-un alt sistem – un sistem al fricii. Şi acum trăim de asemenea într-un sistem „bun”. Dar să ştii că, de multe ori, pe stradă ni se alătură oameni de 50-70 de ani şi protestează alături de noi.

- Ce crezi că pot schimba tinerii?
- Toţi oamenii au dreptul la întruniri, la expunerea părerii, inclusiv în public. Noi vom acţiona mereu ca să atragem atenţia oamenilor asupra lucrurilor care se întâmplă în acest stat. Acţiunile „Deşteptării” vor fi de lungă durată şi, indiferent dacă vom reuşi sau nu, vom lupta. Dacă stăm toţi şi nu facem nimic, atunci nimic nu se va schimba.

- De ce sunteţi împotriva unui viitor politic al mişcării?
- Deoarece, dacă intrăm în politică, vor apărea diferite poveşti de tipul că am fost cumpăraţi, că suntem plătiţi ca să ieşim în stradă etc. Noi nu susţinem nicio mişcare politică. Nimeni din noi nu şi-a pus scopul să obţină un profit sau un nume frumos de pe urma acestor acţiuni. Când ţi se leagă gura, nu te mai gândeşti la stomac.

- Ce atitudine aveţi faţă de tinerii care pleacă peste hotare să muncească?
- Noi nu îi judecăm, aici într-adevăr e foarte complicat să supravieţuieşti, însă probabil noi avem alte valori. Noi vrem ca şi în ţara noastră să putem munci, să ne mândrim cu ea..., chiar dacă pe moment nu prea avem cu ce.

- Cum a apărut „Deşteptarea”?
- „Deşteptarea” a fost constituită în vara anului 2006 în România şi a fost iniţiată de o mişcare neînregistrată a tinerilor „Noii Golani”. Luptau pentru românism, pentru rădăcinile lor, organizând mitinguri şi alte acţiuni în vederea promovării ideilor patriotice.

- Care a fost prima acţiune a campaniei în Basarabia?
- În mai 2006, la Liceul „Gheorghe Asachi”, patru liceeni au înlăturat cuvântul „moldo” de pe placheta din faţa şcolii. Aceasta a fost o acţiune neplanificată, sporadică, venind ca un răspuns firesc la acţiunile guvernanţilor. Putem spune că aceasta a fost prima acţiune în cadrul campaniei „Deşteptarea” în Basarabia.

- Ce îi uneşte pe membrii mişcării „Deşteptarea”?
- La această mişcare aderă mai multe organizaţii. Însă ea nu are membri, ci susţinători. Poate participa oricine, atât timp cât se consideră român. Aderenţii la campanie vor protesta mereu când va fi nevoie, mai ales când cei din fruntea statului vor lansa aberaţii, până vom scăpa de boala comunismului.

- Ce organizaţie reprezinţi?
- Organizaţia noastră a apărut în vara anului 2007, însă, după ce a trecut prin mai multe restructurări, a devenit „Sufletul Românesc”. De la 1 decembrie 2007, noi am participat la trei mitinguri de protest în cadrul campaniei „Deşteptarea”. În acest moment, doar noi ne ocupăm de organizarea campaniei.

- Guvernul a anunţat 2008 drept an al tinerilor. Cum crezi că va influenţa asta tinerii din R. Moldova?
- Cred că într-adevăr va fi anul nostru, însă altfel decât îşi închipuie dl Voronin.

- Îţi mulţumesc!
Interviu realizat de Adrian Ianovici

http://www.jurnal.md/article/5044/

BBC: OSCE se va implica în problema transnistreană


sediul OSCE
Finlanda a preluat preşedinţia OSCE în 2008.
Finlanda a preluat preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, OSCE, pentru anul 2008.

Preşedintele în funcţiune, ministrul de externe finlandez, Ilkka Kanerva, a precizat că principalul obiectiv al Finlandei este să întărească capacitatea de acţiune a organizaţiei într-o perioadă tensionată în Europa, marcată atât de iminenta declarare unilaterală a independenţei provinciei sârbe Kosovo, cât şi de aşa numitele conflicte îngheţate din autoproclamata republică transnistreană, din Abhazia, Osetia de Sud şi Nagorno Karabakh.

La o conferinţă de presă, ministrul de externe finlandez a spus că se axează pe managementul crizelor şi prevenirea conflictelor, insistând că soluţia trebuie găsită de factorii responsabili din zonele respective şi nu de OSCE.

Reuniune '3+2'

El a spus că va vizita toate zonele de conflict şi va susţine reînceperea negocierilor între Republica Moldova şi auto-proclamata republică transnistreană. Ministrul Ilkka Kanerva se va deplasa la Kiev şi la Chişinău între 15 şi 17 ianuarie.

Finlanda susţine aici o soluţie politică şi are intenţia de a organiza o întâlnire a mediatorilor şi observatorilor în formula 3+2 ( OSCE, Ukraina, Rusia, Statele Unite şi Uniunea Europeana), la care să se adauge într-o etapă ulterioară Republica Moldova şi Transnistria.

"Dacă şi când se vor relua negocierile numai părţile o vor decide", a spus pentru BBC evaziv ambassadorul Aleksi Harkonen, şeful grupului de teren al OSCE.

În ce priveşte Kosovo, ministrul este îngrijorat de diferenţele de opinii în privinţa statutului pe care trebuie să-l aibă regiunea.

El apreciază că poporul kosovar, format din sârbi şi albanezi, are nevoie de sprijin pentru a-şi dezvolta instituţiile şi a le face să funcţioneze şi de aceea OSCE trebuie să rămână implicată în zonă, chiar dacă îşi va modifica felul de a acţiona în funcţie de evoluţia evenimentelor.

În conflictul dintre Georgia şi Osetia, Finlanda insistă ca părţile să ajungă la o soluţie negociată pe cale paşnică.

La sfârşitul anului trecut Preşedintele Georgiei a făcut o vizită în Finlanda pentru a se asigura de susţinerea Finlandei ca preşedintă a OSCE şi a semnat un tratat comercial bilateral.

Mihail Saakaşviili a vizitat şi insulele Aland pentru a vedea cum funcţionează modelul de autonomie acolo.

În conflictul din Nagorno Karabah, Finlanda susţine grupul de la Minsk, format din Statele Unite, Franţa şi Rusia, care încearcă să găsească o soluţie comună.

La discursul de deschidere ţinut la Viena, în faţa consiliului permanent al OSCE, ministrul a recunoscut că OSCE are nevoie să se plaseze într-o perspectivă mai globală, întrucît "nu trăim într-un vid, ci într-o eră nouă, în care apar noi riscuri şi oportunităţi. Avem nu numai valori comune şi principii, ci şi interese.

În zonă avem cele mai dificile zone de conflict şi tensiune, care se pot extinde. OSCE trebuie să funcţioneze ca un scut împotriva instabilităţii şi să îşi folosească puterea de cooperare cu care este învestită.

'Strategie pe termen lung'

Finlanda a preluat preşedinţia OSCE de la Spania, o va preda în 2009 Greciei, de ude va reveni Kazakstanului şi apoi Lituaniei.

Cele cinci ţări sunt încurajate de Kanerva să-şi unească forţele şi să elaboreze o strategie pe termen lung a organizaţiei, la o întrunire comună pe care se declară gata să o organizeze.

OSCE este prezentă în operaţiuni de rezolvare a conflictelor în 17 ţări din Balcani, Caucazul de Sud şi Asia Centrală.

OSCE este organizată sub umbrela ONU şi include 56 de membri din emisfera de Nord.

A fost lansată de discuţiile din noiembrie 1972 din Finlanda, care s-au finalizat în 1973 la Helsinki prin Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, redenumită în 1995 OSCE

http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/01/080111_finlanda_osce_presedintie.shtml

vineri, 11 ianuarie 2008

Pro TV Chisinau: Cunostintele ne costa bani grei

Aproape 80 la suta dintre studenti isi fac studiile contra plata, in timp ce un numar de circa trei ori mai mic sunt bursieri.

Potrivit statisticilor oficiale, taxa minima pentru un an de studii este de peste 2000 de lei. Cel mai scump contract insa se ridica la 13 mii si jumatate de lei pe an. Datele statistice mai arata ca 85 de mii de studenti invata in limba romana, iar alti peste 30 de mii - in rusa. In prezent, in institutiile de invatamant superior din Moldova isi fac studiile 123 de mii de persoane.

Pro TV Chisinau: Dorin Chirtoaca va circula cu un carnet de sofer provizoriu

Primarul capitalei implicat ieri intrun accident rutier va circula cu un carnet de sofer provizoriu o luna de zile.

Asta pana cand politia va stabili daca permisul va fi suspendat pentru un an sau Dorin Chirtoaca va plati, totusi, o amenda.

Pro TV Chisinau: Opt preoti s-au ales cu dosare administrative

Preotii care au participat la inceputul acestei saptamani la Drumul Crucii s-au ales cu dosare administrative.

Ei sunt acuzati ca au incalcat legea, desfasurand o intrunire publica fara autorizatie. Parohii spun insa ca au avut permisiunea primariilor din satele prin care au mers, iar actiunile politistilor au conotatie politica.

Jurnal.md: Cine va birui în 2009

autor: Alexandru DONOS

S-ar putea crede (lucru afirmat şi în unele ziare) că victoria în ultimele alegeri locale a celor câteva partide opoziţioniste se datorează completamente muncii lor active desfăşurate la faţa locului. După părerea noastră, însă, nu este chiar aşa. Succesele repurtate (îndeosebi, la ţară) sunt rezultatul, în mare măsură, şi al unui fapt secundar în aparenţă, dar esenţial, despre care nu s-a vorbit în presă, dar care nu ar trebui să fie neglijat. Vorba e că alegerile locale au avut loc vara, când reprezentanţii partidului de guvernământ din parlament, guvern şi preşedinţie se aflau în concediu, lăsând grija electoralei în seama subalternilor lor. Aceştia, la rândul lor, nedorind să-şi piardă odihna ce li se cuvine, au avut toată încrederea în organizaţiile primare de partid locale, conducătorii cărora, nesimţind prea mare presiune din centru, s-au lăsat, în marea majoritate, pe tânjală. Prin urmare, se poate afirma cu toată certitudinea că victoria (o avem în vedere, mai ales, pe cea obţinută în raioane) se datorează nu atât activităţii intense a partidelor de opoziţie, cât inactivităţii partidului de guvernământ din acea perioadă preelectorală.

Pomenindu-se în faţa unui asemenea eşec colosal, de altfel neaşteptat, comuniştii şi-au mobilizat acum forţele aplicând toate mijloacele permise şi nepermise pentru a-şi recupera lacunele, aplicând noi modalităţi de tactică pentru a-şi atinge scopul. O dovadă destul de elocventă în acest sens sunt rezultatele alegerilor repetate ale consilierilor din raionul Rezina, unde partidul de guvernământ a pus în acţiune noi metode din arsenalul său strategic. Una dintre acestea constă în crearea de noi partide care au menirea să fărâmiţeze şi să zăpăcească electoratul. Or, se ştie că numărul acestor formaţiuni politice, apărute peste noapte la Rezina, a fost dublat faţă de cel de până la alegerile din iunie. Funcţionând sub acoperire, o parte dintre formaţiunile în cauză, care şi-au zis de dreapta sau de centru, au făcut de fapt jocul comuniştilor. Acum vedem că aceeaşi politică de buimăcire şi inducere în eroare a alegătorilor este promovată şi la nivel republican: noile partide apar şi cresc la Chişinău ca ciupercile după ploaie, acestea compilând titlurile partidelor de succes, totodată deteriorându-le componenţa.

Referindu-ne la victoria în ultimele alegeri locale, obţinută de partidele democratice în municipiul Chişinău şi în unele raioane din republică, nu împărtăşim euforia acestora privind încrederea precum că la alegerile parlamentare din primăvara anului 2009 ne putem aştepta la o înfrângere totală a comuniştilor, sau, cel puţin, la o trimitere a lor în opoziţie. Acest lucru, după părerea noastră, nu se va întâmpla, din două motive: mai întâi, să nu uităm că acest partid se află actualmente la guvernare având în mâna sa (ceea ce nu are opoziţia) pâinea şi cuţitul, pe care le poate pune în funcţiune cu cea mai aprigă dârzenie în timpul de un an şi ceva care a mai rămas până la următoarele alegeri pentru a-şi atinge cu orice preţ scopul de menţinere a puterii în societate; în al doilea rând, detronarea comuniştilor n-o doreşte o serie de partide de opoziţie (de centru şi de dreapta) care se află atât în legislativ, cât şi în afara lui. Or, după părerea acestora, e mult mai bine şi mai comod să te afli în opoziţie chiar şi cu trei, zece sau cincisprezece deputaţi, să-ţi demonstrezi patriotismul în public doar prin vorbe (ceea ce se întâmplă de fapt ani şi ani de zile la rând) decât să fii la guvernare şi să ai grijă de soarta poporului, primind pe deasupra şi cucuie din partea oponenţilor. În contextul acesta, au deplină dreptate unii publicişti care afirma nu demult că partidele de la noi nu luptă pentru a lua puterea în mâini, ci doar pentru a ajunge în fotoliul de deputat. Chiar zilele trecute l-am auzit la un post de radio pe un lider de partid care, abordând tema fuzionării formaţiunilor politice, şi-a încheiat discursul în ideea că ţelul principal al partidului său e să nimerească în parlament.

Pornind de la cele expuse mai sus, apare întrebarea firească: cine va birui totuşi în cadrul alegerilor parlamentare din 2009? Chiar dacă partidul de guvernământ va izbuti să influenţeze pe o arie mai extinsă mass-media, chiar dacă acesta va încerca să pună la cale metode nepermise de intimidare sau acaparare a electoratului, există, după părerea noastră, o şansă ca eşichierul democratic, necomunist să obţină majoritatea constituţională în viitorul parlament. Pentru aceasta este necesar să fie întreprinsă următoarea acţiune terapeutică chirurgicală: toate formaţiunile politice de orientare democratică din republică (parlamentare şi neparlamentare), să fuzioneze formând doar două partide puternice: unul de dreapta şi altul centrist. Concomitent, propunem ca actualii lideri ai partidelor fuzionate (care timp de aproape două decenii n-au fost în stare să convingă, să atragă de partea lor majoritatea electoratului) să-şi dea demisia, dacă ei într-adevăr doresc ca în 2009 să aibă loc o schimbare spre binele poporului. În fruntea celor două partide noi să fie aleşi tineri, care n-au fost afectaţi de mentalitatea bolşevică. În felul acesta vor fi developate partidele ce-şi zic democratice, dar care se află în serviciul comuniştilor, create la comanda acestora din urmă, deoarece ele, aceste partide, tot ce-i posibil, se vor împotrivi procesului de fuzionare. Astfel, alegătorul de rând, care nu face parte din nicio formaţiune politică, având în faţă, în buletinul de vot, doar câteva partide, se va putea orienta uşor, exprimându-şi opţiunea pentru cel care îi este mai aproape de cuget şi de inimă. Dacă nu vom putea face acum această operaţie, ce-i drept, dureroasă pentru unii lideri, dar strict necesară pentru viitorul ţării şi intrarea ei în Uniunea Europeană, altă ocazie atât de prielnică s-ar putea să nu mai avem, cel puţin, în viitorul apropiat. Şi atunci, de ce să nu întreprindem acum acest lucru, acum, când capitala ţării ne-a dat un bun exemplu în această privinţă, făcând primii paşi pe făgaşul schimbării şi când mugurii democraţiei, deşi încă firavi, prind viaţă în majoritatea raioanelor din republică?

NOTA REDACŢIEI. Autorul reflecţiilor de mai sus şi-a expus părerea personală pe marginea problemei care devine tot mai stringentă: cine şi cum ar putea să obţină victoria în cadrul alegerilor parlamentare din 2009, eveniment important de care ne desparte doar un an şi ceva. Aşteptăm să vă pronunţaţi şi dvs., stimaţi cititori, pe marginea acestei chestiuni.


Sursa:

http://www.jurnal.md/article/5053/

Timpul.md: Cel mai antiromânesc an de la 1990 încoace

�Războiul rece moldo-român�, �Nori negri peste Prut�, �Conflict diplomatic fără precedent�, �Dialogul Bucureşti-Chişinău se încinge�, �O nouă provocare� sunt doar câteva din titlurile articolelor apărute pe parcursul anului 2007 în presa românească. 2007 a fost, fără îndoială, cel mai antiromânesc an de la 1990 încoace.

În aceste pagini, am încercat să facem o retrospectivă a anului 2007, contabilizând declaraţiile antiromâneşti lansate de la Chişinău. Menţionăm că, în acest cel mai antiromânesc an, raporturile dintre Chişinău şi Moscova s-au încălzit...

Valentina Baciu

Ianuarie

16 ianuarie. Preşedintele Traian Băsescu vine într-o vizită oficială la Chişinău, încercând să soluţioneze problema vizelor pentru cetăţenii moldoveni. T. Băsescu convine cu preşedintele moldovean V. Voronin ca, în cel mult două săptămâni, să fie deschise două consulate ale României, la Cahul şi Bălţi.

31 ianuarie. În primul său discurs în Parlamentul European, Băsescu declară că România intenţionează �să explice, să susţină şi să găsească sprijin pentru ca R. Moldova să revină în Europa, acolo de unde a plecat în 1940 fără voinţa ei�.

Februarie

22 februarie. Îngrijorat de numărul mare de basarabeni care cer cetăţenie română, V. Voronin îi primeşte, cu înalte onoruri, pe trei reprezentanţi ai �Comunităţii Moldovenilor din România� - Lucian Timofticiuc, Marian Russo şi Claudiu Alexa. Şeful statului acuză autorităţile de la Bucureşti că discriminează �minoritatea etnică a moldovenilor� din România. Întâmplător sau nu, în ajun ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat publicaţiei �Rossiiskaia Gazeta�, îşi exprima nemulţumirea faţă de acordarea cetăţeniei române moldovenilor.

23 februarie. Preşedintele Voronin acordă un interviu Agenţiei de stat �Moldpres� în care vorbeşte pe larg despre întâlnirea sa cu conducătorii �moldovenilor din România�. �Pe mine m-a uimit sinceritatea acestor oameni, curajul lor, dorinţa lor de a restabili echitatea istorică în privinţa moldovenilor, a limbii moldoveneşti şi a istoriei moldoveneşti în România modernă�, declara el. Liderul comuniştilor promite celor �10 mln. de moldoveni� din dreapta Prutului că le va acorda prioritate la obţinerea cetăţeniei moldoveneşti şi sugerează chiar că, aşa cum românii visează la unirea cu Basarabia, şi RM poate ridica pretenţii asupra teritoriilor aflate la vest de Prut.

Martie

3 martie. Timp de o oră şi jumătate, V. Voronin s-a întreţinut, la postul de televiziune NIT, cu jurnaliştii de limbă rusă C. Starîş şi L. Belcenkova, cunoscuţi ca fani inveteraţi ai preşedintelui moldovean şi partizani ai moldovenismului antiromânesc. Tezele lui au vizat �distrugerea� economiei RM de către România, activitatea �antistatală� a �coloanei a cincea� a României în RM, nedorinţa RM de a o avea pe România drept �locomotivă� spre Europa şi �avocat� ş.a.m.d. �În toţi aceşti 15 ani, de la data declarării Independenţei, ni se impun, în mod primitiv, standardele româneşti atât din exterior, cât şi din interior. Organele puterii de stat româneşti şi instituţiile respective au creat aici, în mod special, coloana lor, o coloană nu atât de numeroasă, dar foarte zgomotoasă care, în toţi aceşti ani, a încercat să ne bage nouă aici totul ce e caracteristic pentru România. Şi toate acestea se fac cu violenţă şi obrăznicie, fără săpon, cum zic moldovenii�, declara el.

7 martie. Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Stratan, declară că �nu mai există necesitatea de a deschide consulate ale României la Bălţi şi Cahul�. În aceeaşi zi, Agenţia de ştiri �Moldpres� difuzează o �Declaraţie a guvernului R. Moldova�. Chişinăul consideră drept �inadmisibil� modul în care este tratată chestiunea cetăţeniei de către România, după aderarea acesteia la UE. Totodată, susţine că argumentele invocate de partea română privind preocupările pentru viitorul european al RM sunt �inconsistente�, iar comportamentul autorităţilor române - �duplicitar�. Mai mult, guvernul Tarlev cere comunităţii internaţionale să-şi folosească influenţa asupra României, pentru ca Bucureştiul să nu se mai amestece în treburile RM.

23 martie. Retorica antiromânească este reluată de Voronin şi în cadrul unui interviu acordat Agenţiei �Reuters�. Voronin afirmă că România ar încerca să strivească Moldova, dispreţuindu-i cultura şi oferind cetăţenia românească în masă.

27 martie. Ziua Unirii Basarabiei cu România a fost transformată, de forţele de ordine din Chişinău, într-o zi a arestărilor. Au fost încărcaţi în dube şi duşi la Comisariatul de poliţie zeci de oameni care au comemorat Unirea de la 27 martie 1918. La poliţie au ajuns şi două echipe de jurnalişti TV care îşi făceau meseria.

Iunie

27 iunie. Şeful statului are o întâlnire informală cu ambasadorii acreditaţi la Chişinău, la care le vorbeşte diplomaţilor despre discuţiile purtate cu preşedintele rus V. Putin. În cadrul discursului său, Voronin nu s-a putut abţine să nu aducă acuze României. �Din presa românească am aflat că unele persoane oficiale din guvernul României sunt împotriva scoaterii trupelor ruse, împotriva reintegrării, pentru că asta ar conduce la transnistrizarea Moldovei. Am să adaug de la mine: şi va face imposibilă unirea cu România�, declara el.

Iulie

20 iulie. V. Voronin reapare la NIT, în prima sa apariţie publică de acest gen după înfrângerea pe care PCRM a suferit-o în alegerile locale. În emisiunea cu pricina, Voronin recunoaşte că a fost pe data de 18-19 (iunie) la Bruxelles şi �le-am povestit totul� despre politica României în domeniul cetăţeniei, adăugând că el a fost cel care a insistat la Bruxelles ca pe lângă Ambasada Ungariei din Chişinău să fie deschis Centrul comun de eliberare a vizelor, pentru a lipsi România de avantajul de a fi �singura ţară prin care se putea intra în Europa�.

25 iulie. La tradiţionala conferinţa de presă de vară seful statului afirmă răspicat că cele două consulate româneşti, de la Bălţi şi Cahul, nu vor fi deschise.

August

17 august. În cadrul unei conferinţe de presă, viceminstrul Afacerilor Interne, Valentin Zubic, anunţa că un funcţionar de rang înalt din cadrul Ambasadei României la Chişinău este suspectat că ar fi luat mită pentru a facilita procesul de obţinere a vizelor româneşti.

20 august. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al RM difuzează un comunicat de presă dur la adresa României. Oficialii moldoveni anunţă că au informat partea română încă din iunie despre încălcările de la Consulat, dar că Bucureştiul nu le-a acordat importanţă. Diplomaţii moldoveni califică aceste cazuri ca fiind intenţii de a crea artificial probleme cetăţenilor moldoveni care tranzitează teritoriul României.

24 august. V. Voronin declară, la NIT, că nu a promis niciodată şi nimănui că va deschide cele două consulate româneşti la Bălţi şi Cahul. Presa l-a prins cu minciuna şi l-a supranumit �Gogoşarul�.

Septembrie

27 septembrie. Consiliul Coordonator al Audiovizualului acordă reţeaua a doua de stat, cu acoperire naţională de aproape 95%, pe care era retransmis postul public românesc TVR 1, necunoscutei Companii �TLF M International�. Experţii susţin că în spatele companiei cu pricina stă actuala putere comunistă. Reamintim că autorităţile de la Chişinău au făcut tot posibilul ca în satele din Basarabia să nu mai ajungă TVR 1.

Octombrie

12 octombrie. Trei delegaţii ale oraşelor din România, Bacău, Năvodari şi Târgu-Mureş, care veneau la Hramul Chişinăului, n-au fost lăsate să treacă graniţa moldovenească. Pretextul invocat de vameşii de la Leuşeni a fost că aceştia nu aveau invitaţii oficiale. Gestul vameşilor moldoveni a fost comentat pe larg de presa internaţională.

15 octombrie. În cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE, care a avut loc la Luxemburg, ministrul român de Externe, Adrian Cioroianu, aduce în discuţie incidentul de la Leuşeni. Totodată, Cioroianu atrage atenţia forurilor internaţionale că �e puţin probabil ca autorităţile RM să renunţe la sintagma �limba moldovenească�, pe care acestea au reuşit s-o strecoare la sfârşitul celor două acorduri semnate cu Bruxellesul. �E limpede că-i vorba de o sintagmă politică, sper că nu aveţi niciun fel de îndoială că autorităţile de la Chişinău folosesc �limba moldovenească� dintr-un impuls pur politic�, a precizat ministrul Cioroianu.

16 octombrie. Ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, declară, în cadrul unei conferinţe de presă, că ameninţările responsabililor de la Bucureşti de a nu mai ratifica documente în �limba moldovenească� se vor răsfrânge asupra cetăţenilor RM şi că aceştia trebuie să cunoască cine îi împedică să ajungă în Europa.

17 octombrie. �Nu este bine să şantajeze cu interesul cetăţenilor moldoveni, ştiind că noi îi respectăm�, a declarat ministrul român de Externe, Adrian Cioroianu, adresându-se omologului său moldovean. Şeful diplomaţiei române a subliniat că, dacă preocuparea omologului său este interesul cetăţenilor moldoveni, ar trebui să fie mai înţelegător cu cei care îşi doresc vize pentru România şi să ţină cont de acest interes, răspunzând solicitării României de a deschide două noi consulate, la Cahul şi Bălţi.

22-24 octombrie. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) decide reactivarea Episcopiei de Bălţi (fostă a Hotinului), cu sediul în oraşul Bălţi, Episcopiei Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail), cu sediul în oraşul Cantemir, şi Episcopiei Ortodoxe a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria), cu sediul la Dubăsari. Decizia BOR este calificată de conducerea de la Chişinău drept prozelitism şi expansiune.

26 octombrie. Relaţiile încordate dintre Bucureşti şi Chişinău sunt cauzate de faptul că autorităţile române nu percep R. Moldova ca o ţară independentă, suverană şi integră, declara, în cadrul unei emisiuni la NIT, preşedintele V. Voronin.

29 octombrie. Mitropolia Moldovei difuzează o declaraţie, drept reacţie la decizia Sinodului BOR de a reactiva cele trei episcopii, prin care califică actul Patriarhiei Române drept �un amestec direct şi agresiv în teritoriul canonic al altei entităţi bisericeşti�.

Noiembrie

5 noiembrie. În cadrul unui interviu acordat postului de radio �Europa Liberă�, Voronin declară că relaţiile dintre RM şi România nu vor putea deveni prieteneşti atâta timp cât România nu va renunţa la problemele identitare.

12 noiembrie. Apare un amplu interviu acordat de preşedintele moldovean cotidianului românesc �Evenimentul Zilei�, în care Voronin declară că �România este ultimul imperiu al Europei�. �România, tot timpul începând cu 16 ani în urmă, s-a implicat şi se implică în probleme interne ale RM. România tot timpul ne implică nouă prin diferite metode standardele româneşti. Începând de la limbă, istorie, denumirea valutei naţionale, inclusiv tricolorul, inclusiv stema şi multe, multe alte lucruri pe care pe parcursul acestor ani România ni le bagă nouă cu de-a sila�. Potrivit lui Voronin, �Limba moldovenească� este înregistrată în codul limbilor utilizate de UE: �Limba poate să se asemene moto-moto, dar noi o numim moldovenească�. Declaraţiile preşedintelui RM au fost calificate de politicienii români ca fiind �din timpul Războiului Rece�.

În aceeaşi zi în care preşedintele Voronin se producea în �Evenimentul Zilei�, cotidianul moscovit �Vremea Novostei� publica un interviu cu �şeful diplomaţiei� tiraspolene, Valeriu Liţkai. În chestiunea atitudinii faţă de România, retorica lui Liţkai coincide sută la sută cu cea a lui Voronin. Liţkai declara că România şi Bulgaria sunt �păduchi americanilor, care sâcâie ursul rus�.

30 noiembrie. V. Voronin se află într-o vizită de lucru la Bălţi. În cadrul unei şedinţe interne de partid, preşedintele �porunceşte� primarului comunist, Vasili Panciuk, şi deputatului PCRM Vasili Vitiuk să ia măsurile de rigoare pentru implementarea, de la 1 septembrie 2008, a obiectului de studiu �limba moldovenească� în toate instituţiile de învăţământ din oraş, asigurându-i că va avea grijă să trimită la Bălţi manuale de �limbă moldovenească�. În seara aceleaşi zile, Voronin reapare la NIT cu o nouă serie de atacuri dure la adresa României. El declară că RM va �ieşi din Hotărârea CEDO� cu privire la Mitropolia Basarabiei dacă BOR nu va renunţa la deschiderea celor trei episcopii şi că �provocările� Mitropoliei Basarabiei ar putea duce la repetarea �unui nou Kosovo în RM�.

Decembrie

3 decembrie. Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în RM, Filip Teodorescu, este convocat la MAEIE pentru a da explicaţii în legătură cu declaraţiile făcute în cadrul conferinţei de presă din ajunul Zilei Naţionale a Românei. Responsabilii moldoveni au fost deranjaţi de comentariile făcute pe marginea prevederilor Tratatului de Pace de la Paris din 10 februarie 1947. Filip Teodorescu a explicat că România nu poate semna tratatul bilateral de frontieră, deoarece RM insistă să se facă referire la tratatul din 1947, prin care erau fixate graniţele URSS, într-o perioadă în care România era �un stat înfrânt şi ocupat�.

5-6 decembrie. Preşedintele Voronin se plânge la Bruxelles că România promovează o politică de �permanentă agresiune� în adresa RM şi îi �subminează independenţa�. Toată presa internaţională a reluat declaraţiile liderului PCRM de la Chişinău precum că �cel mai mare inamic al său este România�.

7 decembrie. Deputaţii comunişti votează, în lectură finală, modificările la legea cetăţeniei. Potrivit proiectului adoptat, funcţionarii publici obişnuiţi, dar şi cei de rang înalt, precum şi primarii sau preşedinţii consiliilor raionale aleşi recent, au un termen de şase luni pentru a decide ce păstrează - cetăţenia sau funcţia. Dacă funcţionarii numiţi nu se vor conforma modificărilor operate în legea cetăţeniei, ei vor fi concediaţi. În acelaşi context, viceministrul Justiţiei, Nicolae Eşanu, a recunoscut că guvernarea de la Chişinău a încercat să oprească astfel puhoiul de moldoveni care se înghesuie să obţină cetăţenia română. �Ce trebuia să facem, să aşteptăm până când aceste mase de oameni vor începe a trăda statul?�, s-a întrebat Eşanu. Declaraţiile sale au trezit nemulţumiri în societate.

13 decembrie 2007. Ministerul moldovean de Externe îl convoacă din nou pe Ambasadorul român în RM, Filip Teodorescu, pentru a-i înmâna o notă verbală, potrivit căreia doi colaboratori ai Ambasadei României au fost declaraţi �persona non grata�. MAEIE le-a cerut lui Vasile Nane, ataşat cultural, şi Laureanţiu Pinte, secretar I, să părăsească în decurs de 24 de ore teritoriul RM.

19 decembrie. Tradiţional, la sfârşit de an, şeful statului se întâlneşte cu presa. De această dată, el declară că este �preşedintele tuturor cetăţenilor RM�, dar că �nu este preşedintele românilor�. Totodată, Voronin menţioneaza că �avertizarea� MAEIE dată ambasadorului român �a fost foarte justă�.

21 decembrie. Ministrul român de Externe, Adrian Cioroianu, efectuază prima sa vizită la Chişinău, unde participă la inaugurarea noului sediu al Consulatului României. Nici măcar o patrulă a poliţiei rutiere nu a însoţit cortegiul de maşini în care s-a deplasat de la şi spre aeroport delegaţia română. La inaugurare nu a participat niciun oficial al RM, deşi cutumele diplomatice cereau acest lucru.


Sursa:

http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=687&idRubric=7089&idArticle=16428

BBC: Mitropolitul Basarabiei a sesizat Consiliul Europei

Mitropolitul Basarabiei, ÎPS Petru Păduraru, a cerut autorităţilor europene să intervină pentru a opri abuzurile comise de autorităţile de la Chişinău la adresa Mitropoliei Basarabiei relatează, vineri, agenţia moldoveană de presă Flux.

Într-o scrisoare deschisă adresată Secretariatului General al Consiliului Europei, Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei şi Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), mitropolitul semnalează mai multe cazuri de abuz şi intimidare la care au fost supuşi clericii şi enoriaşii din cadrul Mitropoliei Basarabiei.

Scrisoarea mai atrage atenţia şi asupra recentelor declaraţii ale preşedintelui Vladimir Voronin care ameninţa oficial, la finele anului trecut, cu scoaterea în afara legii şi anularea înregistrării din 30 iunie 2002 a acestei biserici.

Astfel, în opinia prelatului Mitropoliei Basarabiei i s-ar aplica un tratament diferenţiat (negativ) în comparaţie cu alte culte religioase.

ÎPS Petru mai acuză Guvernul de la Chişinău pentru faptul că refuză restituirea arhivelor Mitropoliei Basarabiei, confiscate abuziv în timpul ocupaţiei sovietice.

Intimidări

Totodată, în scrisoare se atrage atenţia că, începând cu data de 2 decembrie 2007, majoritatea preoţilor Mitropoliei Basarabiei au fost vizitaţi la domiciliul lor sau la biserici şi intimidaţi de către agenţi ai statului.

„Aceşti agenţi ai statului i-au interogat pe preoţi asupra motivelor pentru care nu aderă la Biserica Ortodoxă Rusă şi preferă să rămână în cadrul Mitropoliei a Basarabiei care ar fi «schismatică şi ilegală».”

În final, ÎPS Petru Păduraru cere instituţiilor europene să continue monitorizarea modului de îndeplinire de către Republica Moldova a măsurilor individuale şi generale în vederea executării Hotărârii CEDO din 13/12/2001.

În acest sens, Înalt Preasfinţia Sa consideră că ar fi binevenită o nouă rezoluţie interimară a CE pentru a obliga Republica Moldova să respecte decizia CEDO.

Mitropolitul Basarabiei face apel la CEDO si CE






Mitropolitul Basarabiei, IPS Petru Paduraru










Opt preoti ai Mitropoliei Basarabiei, care au participat la o procesiune in sprijinul clericilor romani somati sa paraseasca Republica Moldova, fac obiectul unor procese administrative, deoarece nu au avut autorizatie pentru desfasuarea evenimentului, a anuntat politia, citata de BASA-press. Pentru participarea la procesiunea "Drumul Crucii" sunt vanati acum de autoritati si cativa primari, printre care cei ai satelor Manta si Vadul lui Isac. Mitropolia Basarabiei a decis sa ia atitudine fata de aceasta situatie deosebit de tensionata. Potrivit agentiei moldovene de presa Flux, Mitropolitul Basarabiei, IPS Petru Paduraru, a trimis autoritatilor europene o scrisoare deschisa in care le solicita sa intervina pentru a stopa abuzurile din partea autoritatilor de la Chisinau asupra Mitropoliei Basarabiei.Totodata, juristii Mitropoliei pregatesc in acest sens o noua plangere adresata CEDO. Decizia justitiei in cazul preotilor va fi pronuntata la 13 ianuarie Opt preoti dar si cativa primari din Repulica Moldova sunt haituiti de autoritati pentru participarea la "Drumul crucii", procesiune in care toti participantii au parcurs pe jos distanta dintre Cahul si Giurgiulesti, in semn de protest fata de expulzarea din tara a celor trei preoti si a unei calugarite cu cetatenie romana. Potrivit sefului Cancelariei Mitropoliei Basarabiei, Andrei Deleu, cei opt parohi au fost chemati pe 10 ianuarie la Comisariatul raional de politie din Cahul, fiind citati intr-un proces administrativ intentat pe motiv ca procesiunea a fost ilegala. "Decizia justitiei in acest proces va fi pronuntata la 13 ianuarie", a declarat Deleu. El aprecizat ca "procesul preotului Ion Chivlea, care urma sa stabileasca data expulzarii acestuia, a fost amanat pentru 14 ianuarie", in timp ce "alt preot, Iulian Bunescu, a actionat in justitie decizia Comisariatului Cahul. In acest caz, Mitropolia pregateste actele necesare pentru a le inainta CEDO". Comisarul raionului Cahul, Dumitru Ciochina, a confirmat ca procesul administrativ a fost initiat la 10 ianuarie si a explicat ca "actiunea organizata de preoti a fost neautorizata si, din aceasta cauza, a fost deschis procesul administrativ".
























"Judecatorul va decide care vor fi sanctiunile pentru preoti si primarul satului Vadul-lui-Isac, care este si el citat in procesul administrativ", a precizat el. Preotul Budescu este urmarit zilic de politisti inarmati Potrivit Deutsche Welle, Iulian Budescu, parohul bisericii din satul Manta, care trebuia sa paraseasca Repulica Moldova inca din data de 6 ianuarie, face obiectul unei adevarate vanatoare de vrajitoare. Vitalie Calgareanu, corespondentul Deutsche Welle la Chisinau, noteaza ca preotul Budescu este urmarit zilnic de politisti inarmati. In apararea sa s-au ridicat insa localnicii si primaria din sat, care si-au unit fortele pentru a-l proteja de organele represive ale puterii comuniste. ''Am avut o intalnire in satul vecin, Vadul lui Isac, la care au fost prezenti comisarul-sef al politiei din Cahul, un reprezentant al Procuraturii si unul de la MAI care mi-au reprosat ca, daca vom instiga lumea la mitinguri, vom fi supusi unor acte din partea lor de care ei nu vor raspunde. Mi-au spus ca as fi incercat sa instig lumea la mitinguri... Nu eu i-am instigat pe oameni. Ei din propria lor initiativa s-au adunat, au cerut sa fie auziti, au chemat chiar si primarul din sat si l-au rugat sa intervina pentru a-i ajuta si, mai cu seama, pentru a face un apel catre institutiile de mai sus sa-si retraga acele decizii prin care au fost puse nişte restrictii asupra persoanei mele'', a povestit parohul satului Manta pentru corespondentul Deutsche Welle. Alte victime ale hartuirii politistilor au devenit primarul satului Manta, Ion Neagu, si cel al Vadului lui Isac. Acesta din urma "a fost citat de politie, iar pentru ziua de maine are citatie la Judecatorie", a precizat Neagu. IPS Petru cere ajutorul autoritatilor UE IPS Petru, Mitropolit al Basarabiei, sustine ca Mitropolia Moldovei, subordonata Patriarhiei Ruse, nu este nici ea straina de prigonirea preotilor Mitropoliei Basarabiei. ''Aceasta ura nu este de astazi, nici de maine. In spatele acestei uri sta si Mitropolia Moldovei... Venind de la Bucuresti la Chisinau, mitropolitul Vladimir, care face parte chiar din Partidul Comunist, care este la guvernare, a actionat indirect in aceste expulzari de preoti, verificari si asa mai departe'', a precizat ierarhul. Potrivit sefului Cancelariei Mitropoliei Basarabiei, diaconul Andrei Deleu, ''juristii Mitropoliei Basarabiei pregatesc o noua plangere la CEDO in care cer condamnarea Guvernului de la Chisinau pentru expulzarea nejustificată a preotilor''.
























In plus, relateaza in editia sa de vineri agentia moldoveana de presa Flux, IPS Petru le-a trimis autoritatilor europene o scrisoare deschisa in care solicita sa intervina pentru a stopa abuzurile din partea autoritatilor de la Chisinau asupra Mitropoliei Basarabiei. In scrioarea adresata Secretariatului General al Consiliului Europei, Comitetului de Ministri al CE si Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), mitropolitul atrage atentia asupra mai multor cazuri de abuz si intimidare la care au fost supusi clericii si enoriasii din cadrul Mitropoliei Basarabiei, precum si asupra recentelor declaratii ale presedintelui Vladimir Voronin, care ameninta oficial, la finele anului trecut, cu scoaterea in afara legii si anularea inregistrarii din 30 iunie 2002 a acestei biserici. IPS Petru precizeaza ca Mitropoliei Basarabiei i se aplica un tratament diferentiat (negativ) in comparatie cu alte culte religioase, ca Legea privind cultele religioase si partile lor componente nu a suportat nici o modificare in sensul cerut de Comitetul de Ministri al CE in ultimele sapte luni si ca inregistrarea juridica a partilor componente ale Mitropoliei Basarabiei a fost complet blocata. De asemenea, Mitropolitul acuza Guvernul de la Chisinau de faptul ca refuza restituirea arhivelor Mitropoliei Basarabei, confiscate abuziv in timpul ocupatiei sovietice. In scrisoare se atrage totodata atentia ca, incepand cu 2 decembrie 2007, majoritatea preotilor Mitropoliei Basarabiei au fost vizitati la domiciliul lor sau la biserici si intimidati de catre agenti ai statului: politisti de sector, angajati ai comisariatelor raionale de politie, colaboratori ai Serviciului de Informatii si Securitate. Acesti agenti ai statului i-au interogat pe preoti asupra motivelor pentru care nu adera la Biserica Ortodoxa Rusa si prefera sa ramana in cadrul Mitropoliei Basarabiei care ar fi schismatica si ilegala. In cateva cazuri, agentii au aratat ca abandonarea Mitropoliei Basarabiei le-ar aduce avantaje reale preotilor, ca acestia nu ar mai avea nici un fel de probleme cu statul si nu vor fi pedepsiti cu severitate pentru erezia lor romaneasca. Unii dintre agenti au recunoscut ca au actionat la indicatia conducerii statului care le-a cerut sa exercite presiuni asupra preotilor si credinciosilor Mitropoliei Basarabiei, subliniaza mitropolitul. In concluzie, se arata in scrisoare, "Mitropolia Basarabiei adreseaza Secretariatului General al Consiliului Europei si Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, precum si raportorilor APCE pentru Republica Moldova, rugamintea de a continua, in limitele competentelor fiecaruia, supravegherea modului de indeplinire de catre Republica Moldova a masurilor individuale si generale in vederea executarii Hotararii CEDO din 13/12/2001. Mitropolia Basarabiei considera binevenita si necesara adoptarea de catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a unei noi Rezolutii Interimare privind speta Mitropolia Basarabiei si altii vs. Moldova, ca singur mijloc eficient de a determina Guvernul Republicii Moldova sa se conformeze Hotararii CEDO din 13/12/2001".

Alina OLTEANU

Sursa:
http://www.ziua.net/news.php?data=2008-01-11&id=2506

Cetatenia romana pentru basarabeni nu priveste UE

Italia isi va deschide in aceasta primavara o ambasada la Chisinau, iar la 28 ianuarie se va inaugura un consulat al Republicii Moldova, la Bologna. Anuntul a fost facut, miercuri, de ministrul italian de Externe, Massimo D'Alema (foto), la Chisinau, in timpul unei vizite facute anterior celei intreprinse la Bucuresti. De asemenea, seful diplomatiei italiene a afirmat ca problema acordarii, de catre Bucuresti, a unui numar mare de cetatenii pentru cetatenii de peste Prut nu priveste deloc UE.

Decizia Guvernului de la Roma privind deschiderea unei ambasade peste Prut este extrem de importanta, avand in vedere ca in Italia exista cea mai numeroasa comunitate de moldoveni din Uniunea Europeana. Cu toate astea, la Chisinau nu exista o reprezentanta diplomatica a Republicii Italiene, ceea ce face ca persoanele ce doresc sa obtina o viza sa se adreseze Ambasadei Italiei de la Bucuresti. Intrebat de ziaristii romani prezenti la Chisinau in ce masura intentia Romaniei de a acorda un numar mare de cetatenii pentru moldoveni va pune probleme Uniunii Europene, seful diplomatiei italiene a raspuns scurt: "Acest lucru nu priveste absolut deloc Uniunea Europeana", informeaza Rador. Pe de alta parte, ministrul italian de Externe a subliniat ca tara sa sprijina apropierea graduala a Republicii Moldova de UE si va colabora si in continuare in vederea realizarii obiectivelor stabilite in Planul Individual de Actiuni Republica Moldova-UE. Nu in ultimul rand, D' Alema a afirmat ca Italia sustine si gasirea unei solutii viabile la diferendul transnistrean. Reamintim ca, in ultimele luni, relatiile dintre Chisinau si Bucuresti au fost tot mai incordate, presedintele moldovean Vladimir Voronin directionandu-si toate atacurile la adresa Romaniei, pe care o acuza, pe unde poate, ca le ofera basarabenilor cetatenie romana. (L.P.)

Sursa:
http://www.ziua.net/display.php?data=2008-01-11&id=231594

joi, 10 ianuarie 2008

Desteptarea.info : Sacrificiul copiilor romani din Transnistria

Deja de aproape 6 ani, elevii liceului cu predare in limba romana din orasul Grigoriopol, aflat pe teritoriul auto-proclamatei Republici Nistrene, sunt nevoiti sa faca naveta cale de 18 km pentru a ajunge la salile de clasa din localitatea Dorotcaia, aflata la 30 km de Chisinau. Localitatea mentionata se afla in actuala Republica Moldova, si nu pe teritoriul separatistilor. Dat fiind acest fapt, cei 160 de elevi ai liceului, care au avut curajul de a ramane niste romani mandri, trec zilnic “granita” pentru a ajunge in locul in care pot sa invete in limba romana. Si toate astea pentru ca in “tara in care se respecta cel mai mult drepturile omului”, dupa cum afirma rusul Smirnov, nu s-au putut gasi 4 sali de clasa care sa le asigure copiilor conditii elementare pentru a studia - nici mai mult nici mai putin de atat.

Continuare http://www.desteptarea.info/

Pro TV Chisinau: Mitropolia Basarabiei va ataca Guvernul RM la CEDO

Mitropolia Basarabiei se plange din nou la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului pe autoritatile de la Chisinau.

De aceasta data, biserica acuza ca preotii romani au fost expulzati ilegal din Moldova. Guvernul nu a comentat acuzatiile.
Comentarii |

marți, 8 ianuarie 2008

Pro TV Chisinau: Bucuresti regreta decizia Chisinaului de a expulza preotii romani

Ministerul de Externe de la Bucuresti regreta decizia Chisinaului de a expulza preotii romani din Moldova.

Dimplomatia romana sustine ca situatia se putea solutiona fara recurgerea la astfel de masuri.

Ministerul roman de externe a difuzat un comunicat in care isi exprima regretul fata de decizia de a expulza din Moldova patru preoti si o calugarita. Totodata dimplomatia romana regreta si faptul ca mitropolitul Petru al Basarabiei, care detine pasaport diplomatic romanesc, a fost supus, la 3 ianuarie, unui control vamal neobisnuit pentru titularii unor astfel de acte. Mitropolitul a fost retinut la Vama Sculeni, cand se intorcea dintro deplasare de la Iasi. El a fost perchezitionat timp de doua ore de catre granicerii moldoveni, cerandu-i-se sa semneze un act prin care sa confirme ca nu detine droguri. Bucurestiul apreciaza ca situatia creata in jurul cetatenilor romani, membri ai clerului Mitropoliei Basarabiei, se putea solutiona fara recurgerea la masuri radicale, mai ales in perioada sarbatorilor de iarna.