Unirea Basarabiei cu Romania In urma cu 90 de ani, pe 27 martie 1918, la orele 16.15 minute Sfatul Tarii de la Chisinau a proclamat Unirea Basarabiei cu Romania, in prezenta tuturor membrilor guvernului Republicii Democratice Moldovenesti a tuturor membrilor Sfatului tarii, a premierului Romaniei A. Marghiloman si a delegatiei de ministri si secretari de stat de la Iasi. Fosta gubernie ruseasca Basarabia devenea astfel primul dintre teritoriile locuite de romani care si-a declarat vointa de a face parte din Romania.
Profitand de situatia creata in fostul imperiu tarist in urma revolutiei bolsevice, Rada Centrala de la Kiev a revendicat in anul 1917 Basarabia, exprimandu-si deschis dorinta de a o transforma in provincie autonoma in cadrul Ucrainei. Telegrama sosita de la Kiev a provocat proteste la Chisinau, iar la interventia Guvernului provizoriu de la Moscova, Rada ucraineana a renuntat la pretentiile sale.
In luna septembrie 1917 la Kiev a avut loc o ampla reuniune a popoarelor din Rusia, la care au participat si reprezentanti ai Partidului National Moldovensc, prin delegatul sau Teofil Ioncu care declara in cadrul congresului ca: "multi ati auzit de moldoveni, dar putini stiti ca ei nu exista. Este o natiune romana" (D.E.)
Romanii cinstesc astazi ziua de 10 Mai, una din cele mai importante date din istoria noastra, avand o tripla semnificatie. In timpul monarhiei, 10 Mai a fost sarbatorita ca Zi Nationala a Romaniei. La 10 mai 1866, Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, chemat pentru a carmui Principatele Romane, a depus juramantul in fata Parlamentului de la Bucuresti. Tot la 10 mai, dar in 1877, Carol I a proclamat in Parlament independenta Romaniei, stare pe care ministrul de Externe Mihail Kogalniceanu o afirmase cu o zi inainte. Patru ani mai tarziu, in aceeasi zi - 10 mai 1881, Carol I a fost incoronat ca primul Rege al Romaniei, tara fiind declarata Regat prin Legea nr. 710 din 15 martie 1881. In timpul monarhiei, 10 Mai a fost sarbatorita ca Zi Nationala a Romaniei. Vreme de aproape o jumatate de veac (1947 - 1989), comunistii au incercat sa stearga aceasta zi din memoria colectiva a poporului. Independenta Romaniei s-a sarbatorit in 10 mai pana in 1947, anul in care Regele Mihai a fost silit sa abdice. Un an mai tarziu, din dorinta de a sterge orice legatura cu monarhia, tara devenind republica, Petru Groza a mutat sarbatoarea Independentei dobandite la 1877 pe 9 mai. Dupa 1989, numeroasele initiative care au incercat sa modifice Legea sarbatorilor legale, astfel incat ziua de 10 mai sa-si recapete cinstea cuvenita, nu au adunat suficienta sustinere publica si politica.
Monarhie10 Mai 1866 a marcat inceputul dinastiei romane prin proclamarea Principelui Carol I ca domnitor al tuturor romanilor. La Bucuresti, in fata Parlamentului, Carol I jura ca va fi credincios legilor tarii, ca va pazi religia romanilor, integritatea teritoriului lor si ca va domni ca domn constitutional. Este ziua in care isi exprima devotamentul "fara margini fata de noua mea patrie, si acel neinvins respect pentru lege, pe care l-am cules in exemplul alor mei. Cetatean azi, maine, de va fi nevoie, soldat, eu voi impartasi cu dumneavoastra soarta cea mai buna ca si cea mai rea".
IndependentaTot la 10 Mai, dar de data aceasta in anul 1877, se marca Ziua Independentei de Stat a Romaniei cucerita, dupa ce in calitate de conducator suprem al Armatelor Romane, Principele Carol I s-a acoperit de glorie la Plevna, Grivita si Smardan. Carol s-a afirmat cu adevarat ca un conducator al poporului sau pe campul de batalie. De altfel, inca de la inceputul domniei sale, Principele Carol isi exprimase dorinta de a modifica raporturile cu Imperiul otoman si de a recastiga independenta tarii. "Suntem deslegati de legaturile noastre cu Inalta Poarta... Suntem independenti, suntem natiune de sine statatoare", spunea Mihail Kogalniceanu in acea fastuoasa zi. Dupa discursul sau, Camera a votat - cu 79 voturi pentru si 2 abtineri - o motiune care declara "Independenta absoluta a Romaniei".
RegatUnsprezece ani mai tarziu, la 10 Mai 1881 avea loc proclamarea Regatului Romaniei - cand Principele Carol I a devenit Regele Romaniei, cu numele de Carol I. "Romania, constituita in Regat, completeaza si incorporeaza opera regenerarii sale. Ea isi da un nume, care este de acord cu pozitiunea ce a dobandit, ca Stat Independent. Prin noul nume si titlu se intaresc mai mult stabilitatea si ordinea in Romania. Regatul Roman, Maria Ta, este astfel continuarea domniei romane; nu are alt program, nici alte aspiratii, nici alte tendinte. Este o consacrare, o intarire mai mult data de Romani principiului monarhic, pe care Maria Ta ai stiut a-l planta adanc pe pamantul Romaniei. Forta morala si materiala a noului Regat o vom cauta acolo unde ea exista: in practicarea cu sfintenie a regimului constitutional, in dezvoltarea resurselor noastre, in completarea organizarii noastre sociale si economice, in fine, in continuarea unei politici leale si oneste mentinand cele mai bune relatii cu toate Puterile si inspirand o egala incredere ca si in trecut. Aceasta este semnificatia, acesta este scopul Regatului Roman. Astfel l-au inteles Corpurile legislative, astfel l-au votat in unanimitate, de care Romanii au dat de multe ori dovada ca o pot avea pentru orice fapta mare si nationala". Semna Ion Bratianu si ministrii.
SarbatoareaIstoricul Ion Bulei si-a pus intrebarea daca 10 Mai era ziua Regelui si a Familiei sale sau ziua tuturor romanilor? Iata ce raspuns a gasit: "Desigur, mai cu seama la inceput, ea avea mai accentuat prima acceptiune. Era ziua in care, in 1866, la Bucuresti, in fata Parlamentului, Carol I jura ca va fi credincios legilor tarii, ca va pazi religia romanilor, integritatea teritoriului lor si ca va domni ca domn constitutional. Sarbatoarea acestei zile avea si semnificatia aducerii aminte, avand mereu persoana Principelui (Regelui) si Familia sa in centru. Familia Regala, pe langa participarea la defilare, era prezentata la slujba pentru sfintirea zilei la Mitropolie, la masa festiva de la Palat, iar seara iesea in mijlocul bucurestenilor, asista la bataia cu flori de la Sosea si la spectacolul cu focuri de artificii din Cismigiu. Carol I, Ferdinand, dar si Carol II si Mihai I voiau sa fie in aceasta zi cat mai mult vazuti, sa ilustreze apropierea de popor (pentru orice suveran si pentru orice om politic in epoca moderna, imaginea publica era esentiala). Deja la prima intalnire cu oaspetii sai de 10 Mai, in 1867, Carol I rostea intaiul sau discurs in limba romana. Pentru a sarbatori aceasta zi se editau marci postale cu aspecte din viata Suveranului.(...) Se instituiau medalii, care erau conferite pe viata, dreptul de a le purta era personal si el nu se putea transmite urmasilor, care aveau insa dreptul de a le pastra, ca amintire de familie. Se bateau monede jubiliare, cum erau cele de aur de 100, 50, 20 lei si cele de argint de 1 leu, 5 lei s.a. 10 Mai era si ziua in care se aduceau osanale, in care se spuneau vorbe pompoase (intr-o cuvantare tinuta la 10 Mai, la o serbare din Bucuresti, Carol I era comparat cu... "Fat-Frumos, care se urca pe varful muntelui ca un vultur")".
Istoricul a ajuns la concluzia ca 10 Mai nu era insa doar ziua Regelui si a Familiei sale: "Sarbatoarea Regelui Carol e si sarbatoarea Romaniei! Netrebnic romanul care nu-si uita astazi de pasurile lui", cum clama Pompiliu Eliade intr-o conferinta tinuta la o serbare populara in 1903, indemnand locuitorii Bucurestilor sa petreaca, sa uite de necazuri si sa traiasca laolalta cu semenii o clipa de inaltare sufleteasca. Era ziua cand, mai ales in marile asezari, se simtea aerul de sarbatoare. La Bucuresti, in Piata Universitatii, era defilarea armatei, a elevilor, studentilor, mestesugarilor si negustorilor, a primarilor si nobililor judetelor tarii, imbracati in costume populare specifice zonei din care veneau".
De asemenea, 10 Mai era ziua in care totul se impodobea. "In diferite puncte ale orasului apareau arcuri de triumf, strazile se iluminau mai puternic decat altadata si se <
>, la toate barierele orasului se dadeau pranzuri populare pentru saraci (la Filaret se organiza ospatul veteranilor). Primaria dadea si ea un banchet sub cerul liber, iar seara principele si apoi Regele invita la Palat personalitatile tarii (300 de tacamuri la a doua aniversare, in 1868, 500 in 1873...). Se organiza o Expozitie (in 1906 a fost una nationala, de mare anvergura), cu tot felul de produse ale industriei si agriculturii din toate judetele, dar si cu carti, tablouri, ceramica... Unele produse se vindeau cu pret redus. Altele erau oferite gratuit. In timpul defilarii, <>, cum scrie C. Bacalbasa", arata istoricul Ion Bulei. (O.B.)
http://www.ziua.ro/display.php?data=2006-05-10&id=199287
