vineri, 11 ianuarie 2008

Timpul.md: Cel mai antiromânesc an de la 1990 încoace

�Războiul rece moldo-român�, �Nori negri peste Prut�, �Conflict diplomatic fără precedent�, �Dialogul Bucureşti-Chişinău se încinge�, �O nouă provocare� sunt doar câteva din titlurile articolelor apărute pe parcursul anului 2007 în presa românească. 2007 a fost, fără îndoială, cel mai antiromânesc an de la 1990 încoace.

În aceste pagini, am încercat să facem o retrospectivă a anului 2007, contabilizând declaraţiile antiromâneşti lansate de la Chişinău. Menţionăm că, în acest cel mai antiromânesc an, raporturile dintre Chişinău şi Moscova s-au încălzit...

Valentina Baciu

Ianuarie

16 ianuarie. Preşedintele Traian Băsescu vine într-o vizită oficială la Chişinău, încercând să soluţioneze problema vizelor pentru cetăţenii moldoveni. T. Băsescu convine cu preşedintele moldovean V. Voronin ca, în cel mult două săptămâni, să fie deschise două consulate ale României, la Cahul şi Bălţi.

31 ianuarie. În primul său discurs în Parlamentul European, Băsescu declară că România intenţionează �să explice, să susţină şi să găsească sprijin pentru ca R. Moldova să revină în Europa, acolo de unde a plecat în 1940 fără voinţa ei�.

Februarie

22 februarie. Îngrijorat de numărul mare de basarabeni care cer cetăţenie română, V. Voronin îi primeşte, cu înalte onoruri, pe trei reprezentanţi ai �Comunităţii Moldovenilor din România� - Lucian Timofticiuc, Marian Russo şi Claudiu Alexa. Şeful statului acuză autorităţile de la Bucureşti că discriminează �minoritatea etnică a moldovenilor� din România. Întâmplător sau nu, în ajun ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat publicaţiei �Rossiiskaia Gazeta�, îşi exprima nemulţumirea faţă de acordarea cetăţeniei române moldovenilor.

23 februarie. Preşedintele Voronin acordă un interviu Agenţiei de stat �Moldpres� în care vorbeşte pe larg despre întâlnirea sa cu conducătorii �moldovenilor din România�. �Pe mine m-a uimit sinceritatea acestor oameni, curajul lor, dorinţa lor de a restabili echitatea istorică în privinţa moldovenilor, a limbii moldoveneşti şi a istoriei moldoveneşti în România modernă�, declara el. Liderul comuniştilor promite celor �10 mln. de moldoveni� din dreapta Prutului că le va acorda prioritate la obţinerea cetăţeniei moldoveneşti şi sugerează chiar că, aşa cum românii visează la unirea cu Basarabia, şi RM poate ridica pretenţii asupra teritoriilor aflate la vest de Prut.

Martie

3 martie. Timp de o oră şi jumătate, V. Voronin s-a întreţinut, la postul de televiziune NIT, cu jurnaliştii de limbă rusă C. Starîş şi L. Belcenkova, cunoscuţi ca fani inveteraţi ai preşedintelui moldovean şi partizani ai moldovenismului antiromânesc. Tezele lui au vizat �distrugerea� economiei RM de către România, activitatea �antistatală� a �coloanei a cincea� a României în RM, nedorinţa RM de a o avea pe România drept �locomotivă� spre Europa şi �avocat� ş.a.m.d. �În toţi aceşti 15 ani, de la data declarării Independenţei, ni se impun, în mod primitiv, standardele româneşti atât din exterior, cât şi din interior. Organele puterii de stat româneşti şi instituţiile respective au creat aici, în mod special, coloana lor, o coloană nu atât de numeroasă, dar foarte zgomotoasă care, în toţi aceşti ani, a încercat să ne bage nouă aici totul ce e caracteristic pentru România. Şi toate acestea se fac cu violenţă şi obrăznicie, fără săpon, cum zic moldovenii�, declara el.

7 martie. Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Stratan, declară că �nu mai există necesitatea de a deschide consulate ale României la Bălţi şi Cahul�. În aceeaşi zi, Agenţia de ştiri �Moldpres� difuzează o �Declaraţie a guvernului R. Moldova�. Chişinăul consideră drept �inadmisibil� modul în care este tratată chestiunea cetăţeniei de către România, după aderarea acesteia la UE. Totodată, susţine că argumentele invocate de partea română privind preocupările pentru viitorul european al RM sunt �inconsistente�, iar comportamentul autorităţilor române - �duplicitar�. Mai mult, guvernul Tarlev cere comunităţii internaţionale să-şi folosească influenţa asupra României, pentru ca Bucureştiul să nu se mai amestece în treburile RM.

23 martie. Retorica antiromânească este reluată de Voronin şi în cadrul unui interviu acordat Agenţiei �Reuters�. Voronin afirmă că România ar încerca să strivească Moldova, dispreţuindu-i cultura şi oferind cetăţenia românească în masă.

27 martie. Ziua Unirii Basarabiei cu România a fost transformată, de forţele de ordine din Chişinău, într-o zi a arestărilor. Au fost încărcaţi în dube şi duşi la Comisariatul de poliţie zeci de oameni care au comemorat Unirea de la 27 martie 1918. La poliţie au ajuns şi două echipe de jurnalişti TV care îşi făceau meseria.

Iunie

27 iunie. Şeful statului are o întâlnire informală cu ambasadorii acreditaţi la Chişinău, la care le vorbeşte diplomaţilor despre discuţiile purtate cu preşedintele rus V. Putin. În cadrul discursului său, Voronin nu s-a putut abţine să nu aducă acuze României. �Din presa românească am aflat că unele persoane oficiale din guvernul României sunt împotriva scoaterii trupelor ruse, împotriva reintegrării, pentru că asta ar conduce la transnistrizarea Moldovei. Am să adaug de la mine: şi va face imposibilă unirea cu România�, declara el.

Iulie

20 iulie. V. Voronin reapare la NIT, în prima sa apariţie publică de acest gen după înfrângerea pe care PCRM a suferit-o în alegerile locale. În emisiunea cu pricina, Voronin recunoaşte că a fost pe data de 18-19 (iunie) la Bruxelles şi �le-am povestit totul� despre politica României în domeniul cetăţeniei, adăugând că el a fost cel care a insistat la Bruxelles ca pe lângă Ambasada Ungariei din Chişinău să fie deschis Centrul comun de eliberare a vizelor, pentru a lipsi România de avantajul de a fi �singura ţară prin care se putea intra în Europa�.

25 iulie. La tradiţionala conferinţa de presă de vară seful statului afirmă răspicat că cele două consulate româneşti, de la Bălţi şi Cahul, nu vor fi deschise.

August

17 august. În cadrul unei conferinţe de presă, viceminstrul Afacerilor Interne, Valentin Zubic, anunţa că un funcţionar de rang înalt din cadrul Ambasadei României la Chişinău este suspectat că ar fi luat mită pentru a facilita procesul de obţinere a vizelor româneşti.

20 august. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al RM difuzează un comunicat de presă dur la adresa României. Oficialii moldoveni anunţă că au informat partea română încă din iunie despre încălcările de la Consulat, dar că Bucureştiul nu le-a acordat importanţă. Diplomaţii moldoveni califică aceste cazuri ca fiind intenţii de a crea artificial probleme cetăţenilor moldoveni care tranzitează teritoriul României.

24 august. V. Voronin declară, la NIT, că nu a promis niciodată şi nimănui că va deschide cele două consulate româneşti la Bălţi şi Cahul. Presa l-a prins cu minciuna şi l-a supranumit �Gogoşarul�.

Septembrie

27 septembrie. Consiliul Coordonator al Audiovizualului acordă reţeaua a doua de stat, cu acoperire naţională de aproape 95%, pe care era retransmis postul public românesc TVR 1, necunoscutei Companii �TLF M International�. Experţii susţin că în spatele companiei cu pricina stă actuala putere comunistă. Reamintim că autorităţile de la Chişinău au făcut tot posibilul ca în satele din Basarabia să nu mai ajungă TVR 1.

Octombrie

12 octombrie. Trei delegaţii ale oraşelor din România, Bacău, Năvodari şi Târgu-Mureş, care veneau la Hramul Chişinăului, n-au fost lăsate să treacă graniţa moldovenească. Pretextul invocat de vameşii de la Leuşeni a fost că aceştia nu aveau invitaţii oficiale. Gestul vameşilor moldoveni a fost comentat pe larg de presa internaţională.

15 octombrie. În cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE, care a avut loc la Luxemburg, ministrul român de Externe, Adrian Cioroianu, aduce în discuţie incidentul de la Leuşeni. Totodată, Cioroianu atrage atenţia forurilor internaţionale că �e puţin probabil ca autorităţile RM să renunţe la sintagma �limba moldovenească�, pe care acestea au reuşit s-o strecoare la sfârşitul celor două acorduri semnate cu Bruxellesul. �E limpede că-i vorba de o sintagmă politică, sper că nu aveţi niciun fel de îndoială că autorităţile de la Chişinău folosesc �limba moldovenească� dintr-un impuls pur politic�, a precizat ministrul Cioroianu.

16 octombrie. Ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, declară, în cadrul unei conferinţe de presă, că ameninţările responsabililor de la Bucureşti de a nu mai ratifica documente în �limba moldovenească� se vor răsfrânge asupra cetăţenilor RM şi că aceştia trebuie să cunoască cine îi împedică să ajungă în Europa.

17 octombrie. �Nu este bine să şantajeze cu interesul cetăţenilor moldoveni, ştiind că noi îi respectăm�, a declarat ministrul român de Externe, Adrian Cioroianu, adresându-se omologului său moldovean. Şeful diplomaţiei române a subliniat că, dacă preocuparea omologului său este interesul cetăţenilor moldoveni, ar trebui să fie mai înţelegător cu cei care îşi doresc vize pentru România şi să ţină cont de acest interes, răspunzând solicitării României de a deschide două noi consulate, la Cahul şi Bălţi.

22-24 octombrie. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) decide reactivarea Episcopiei de Bălţi (fostă a Hotinului), cu sediul în oraşul Bălţi, Episcopiei Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail), cu sediul în oraşul Cantemir, şi Episcopiei Ortodoxe a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria), cu sediul la Dubăsari. Decizia BOR este calificată de conducerea de la Chişinău drept prozelitism şi expansiune.

26 octombrie. Relaţiile încordate dintre Bucureşti şi Chişinău sunt cauzate de faptul că autorităţile române nu percep R. Moldova ca o ţară independentă, suverană şi integră, declara, în cadrul unei emisiuni la NIT, preşedintele V. Voronin.

29 octombrie. Mitropolia Moldovei difuzează o declaraţie, drept reacţie la decizia Sinodului BOR de a reactiva cele trei episcopii, prin care califică actul Patriarhiei Române drept �un amestec direct şi agresiv în teritoriul canonic al altei entităţi bisericeşti�.

Noiembrie

5 noiembrie. În cadrul unui interviu acordat postului de radio �Europa Liberă�, Voronin declară că relaţiile dintre RM şi România nu vor putea deveni prieteneşti atâta timp cât România nu va renunţa la problemele identitare.

12 noiembrie. Apare un amplu interviu acordat de preşedintele moldovean cotidianului românesc �Evenimentul Zilei�, în care Voronin declară că �România este ultimul imperiu al Europei�. �România, tot timpul începând cu 16 ani în urmă, s-a implicat şi se implică în probleme interne ale RM. România tot timpul ne implică nouă prin diferite metode standardele româneşti. Începând de la limbă, istorie, denumirea valutei naţionale, inclusiv tricolorul, inclusiv stema şi multe, multe alte lucruri pe care pe parcursul acestor ani România ni le bagă nouă cu de-a sila�. Potrivit lui Voronin, �Limba moldovenească� este înregistrată în codul limbilor utilizate de UE: �Limba poate să se asemene moto-moto, dar noi o numim moldovenească�. Declaraţiile preşedintelui RM au fost calificate de politicienii români ca fiind �din timpul Războiului Rece�.

În aceeaşi zi în care preşedintele Voronin se producea în �Evenimentul Zilei�, cotidianul moscovit �Vremea Novostei� publica un interviu cu �şeful diplomaţiei� tiraspolene, Valeriu Liţkai. În chestiunea atitudinii faţă de România, retorica lui Liţkai coincide sută la sută cu cea a lui Voronin. Liţkai declara că România şi Bulgaria sunt �păduchi americanilor, care sâcâie ursul rus�.

30 noiembrie. V. Voronin se află într-o vizită de lucru la Bălţi. În cadrul unei şedinţe interne de partid, preşedintele �porunceşte� primarului comunist, Vasili Panciuk, şi deputatului PCRM Vasili Vitiuk să ia măsurile de rigoare pentru implementarea, de la 1 septembrie 2008, a obiectului de studiu �limba moldovenească� în toate instituţiile de învăţământ din oraş, asigurându-i că va avea grijă să trimită la Bălţi manuale de �limbă moldovenească�. În seara aceleaşi zile, Voronin reapare la NIT cu o nouă serie de atacuri dure la adresa României. El declară că RM va �ieşi din Hotărârea CEDO� cu privire la Mitropolia Basarabiei dacă BOR nu va renunţa la deschiderea celor trei episcopii şi că �provocările� Mitropoliei Basarabiei ar putea duce la repetarea �unui nou Kosovo în RM�.

Decembrie

3 decembrie. Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în RM, Filip Teodorescu, este convocat la MAEIE pentru a da explicaţii în legătură cu declaraţiile făcute în cadrul conferinţei de presă din ajunul Zilei Naţionale a Românei. Responsabilii moldoveni au fost deranjaţi de comentariile făcute pe marginea prevederilor Tratatului de Pace de la Paris din 10 februarie 1947. Filip Teodorescu a explicat că România nu poate semna tratatul bilateral de frontieră, deoarece RM insistă să se facă referire la tratatul din 1947, prin care erau fixate graniţele URSS, într-o perioadă în care România era �un stat înfrânt şi ocupat�.

5-6 decembrie. Preşedintele Voronin se plânge la Bruxelles că România promovează o politică de �permanentă agresiune� în adresa RM şi îi �subminează independenţa�. Toată presa internaţională a reluat declaraţiile liderului PCRM de la Chişinău precum că �cel mai mare inamic al său este România�.

7 decembrie. Deputaţii comunişti votează, în lectură finală, modificările la legea cetăţeniei. Potrivit proiectului adoptat, funcţionarii publici obişnuiţi, dar şi cei de rang înalt, precum şi primarii sau preşedinţii consiliilor raionale aleşi recent, au un termen de şase luni pentru a decide ce păstrează - cetăţenia sau funcţia. Dacă funcţionarii numiţi nu se vor conforma modificărilor operate în legea cetăţeniei, ei vor fi concediaţi. În acelaşi context, viceministrul Justiţiei, Nicolae Eşanu, a recunoscut că guvernarea de la Chişinău a încercat să oprească astfel puhoiul de moldoveni care se înghesuie să obţină cetăţenia română. �Ce trebuia să facem, să aşteptăm până când aceste mase de oameni vor începe a trăda statul?�, s-a întrebat Eşanu. Declaraţiile sale au trezit nemulţumiri în societate.

13 decembrie 2007. Ministerul moldovean de Externe îl convoacă din nou pe Ambasadorul român în RM, Filip Teodorescu, pentru a-i înmâna o notă verbală, potrivit căreia doi colaboratori ai Ambasadei României au fost declaraţi �persona non grata�. MAEIE le-a cerut lui Vasile Nane, ataşat cultural, şi Laureanţiu Pinte, secretar I, să părăsească în decurs de 24 de ore teritoriul RM.

19 decembrie. Tradiţional, la sfârşit de an, şeful statului se întâlneşte cu presa. De această dată, el declară că este �preşedintele tuturor cetăţenilor RM�, dar că �nu este preşedintele românilor�. Totodată, Voronin menţioneaza că �avertizarea� MAEIE dată ambasadorului român �a fost foarte justă�.

21 decembrie. Ministrul român de Externe, Adrian Cioroianu, efectuază prima sa vizită la Chişinău, unde participă la inaugurarea noului sediu al Consulatului României. Nici măcar o patrulă a poliţiei rutiere nu a însoţit cortegiul de maşini în care s-a deplasat de la şi spre aeroport delegaţia română. La inaugurare nu a participat niciun oficial al RM, deşi cutumele diplomatice cereau acest lucru.


Sursa:

http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=687&idRubric=7089&idArticle=16428

4 comentarii:

Anonim spunea...

Din partea mea statul Roman sa retraga personalul ambasadei si a consulatului si sa se termine cu dezmatul guvernului de la Chisinau!Cetatenii moldoveni daca vor UE sa scape mai intai de comunisti nu sa se foloseasca de Romania pentru a ajunge in UE.

Fiara spunea...

Subscriu la cele postate de "anonim". Guvernul da la Chisinau isi da importanta de fiecare data cand are loc vreo intalnire cu oficialii romani. Republica Moldova e un stat fantoma, fara economie si la mana mafiilor din spatiul CSI .Aici asa zisul guvern spera ca printr-o abordare anti-romaneasca virulenta sa mai suga ceva bani de la Moscova, prin intermediul preturilor la gaze sau la marfa de import etc.

Anonim spunea...

Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene (MAEIE) din Republica Moldova l-a convocat vineri pe ambasadorul Romaniei, Filip Teodorescu, pentru a-l informa ca grupuri de cetateni romani intentioneaza sa se deplaseze, in perioada 26-28 martie, la Chisinau, pentru a participa la diferite activitati publice cu caracter electoral.

Grupul de actiune NOII GOLANI a invitat in ultimile doua saptamani cetatenii romani sa participe la serbarile ce au loc la Chisinau in cinstea zilei de 27 martie (implinirea a 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania), prin intermediul siteului www.romanism.net.
Scopul deplasarii membrilor si simpatizantilor grupului nostru este de a interactiona direct cu romanii de peste Prut, de a vedea care este situatia in Basarabia la fata locului si de a participa la aniversarea pasnica a unei zile importante din istoria Romaniei. In nici un caz nu vom participa la nici un miting electoral, grupul nostru fiind apolitic, singura “politica” pe care o sustinem fiind romanismul.

Consideram ca reactia Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova este gresita si creaza o tensiune artificiala. Relatia dintre populatiile de pe cele doua maluri ale Prutului, despartite printr-o eroare a istoriei, sunt cele mai bune. Facem un apel la autoritatile romane si la institutiile internationale specializate in respectarea drepturilor omului sa supravegheze respectarea dreptului nostru la libera circulatie, ca cetateni ai Uniunii Europene.
Invitam inca o data pe toti romanii ce nu si-au uitat istoria ca pe data de 27 martie sa fie prezenti la Chisinau.


21 03 2009
Persoana de contact: Horatiu Borca
Telefon: 0743 355150

Anonim spunea...

Voronin trebuieste impuscat, este un tilhar cu feiorul lui si un betivan, nu stie sa vorbeasca frumos in limba de stat